Ansamblul Folcloric Ördögborda din Bălan
. . . Meniu . . .
Pagina principală
Poze
Dansatorii
Ördögborda

Elevenek

Prücskök

Cei care au dansat
Zsengicék
Botorka
Marii batrâni

Activităţi
Folclor
Muzică populară din Ciuc
Textele cântecelor
Portul popular
Dansurile populare
Cladirile
Lasatul secului: [HU] [RO]
Cânepa (ro)
Nunta
FILME
Folclor tiganesc

Relatii, adrese

 



Clubul Copiilor din Balan

- ÖRDÖGBÖRDA NOU!!!

- Fundaţia Culturală Téka

- Asoc.de dans pop.al magh.din România

- Ansamblul Háromszék

- Ansamblul Harghita

- FOLKRÁDIÓ

. . . Lincuri, legături . . .

Geografia României

Caracterizarea Geografică a regiunii

Cercetari Geologice Hasmas

Hochey Club Bălan

Sândominc

 

. . . Altele . . .

Downloads:
Kedvencekhez
Pune la pagini îndrăgiţi 

 

Dansuri populare - lucrari

Înapoi la pagina precedenta!

           

Link :
Alunelu

 

 

 

 

 

Portul popular barbatesc si dansurile

din Peţelca - jud. Alba

De mândra ti-i dor,
Du-te la izvor
/: Du-te si bea apa rece,
Ca de dor poate ti-o trece. :/


Si daca ti-i jale,
Du-te mai la vale.
/: Du-te si bea apa lina
Ca doru' poate ti-alina :/

Si de ti-o fi bine,
Vino pe la mine.
Si sa vii la miezul noptii,
Ca te-astept la usa portii.
Vino seara în gradina,
Vino când e luna plina.

Foaie verde busuioc

Haide ti fetele la joc.

 

Drag a-m i cu cine joc
Ca miroase-a busuioc
Busuioc si viorele
Ca si ochii mândrii mele

 

Drag mi jocul românesc,

Dar nu stiu cum s-o pornesc.

Asi porni-o cu stânga

Dar nu ma lasa mândra

 

Draga mi cu cine joc
Ca miroase-a busuioc
S i cu cine ma-nvârtesc
ca miroase-a lemn domnesc.

As ta fata joaca bine
S i ma-nvata si pe mine

Ea ma-nvata a juca
Eu o-nvat a saruta .

Mai badita tucuti gura
Vino sa ne dam de-a dura
S-apoi unde ne-om opri

Om vedea noi ce-o mai fi...

 

Badita cu ochi de mure

vino cu mine-n padure
dar sa iei la tine-o pusca
c-am o pasare ce musca .

Cine nu stie juca
Sa nu vina a dansa.

 

Badea numai cizme are

Si se tine mândru tare

De-ar avea si cioareci noi

Nu s-ar mai uita la noi.

 

Cântati fete si jucati,

Suparate sa nu stati

 

Cât îi pe Mures în sus

Fete ca la Ciunga nu-s

Ca-s înalte, subtirele

Si la gât poarta margele.

 

Haideti acasa muieri,

Ca destul v-a fost de ieri.

Haideti acasa la barbati,

Ca destul v-a fost de marti.

 

 

 

SÁNDOR ÁGNES ADRIEN

-2001-

Satul Petelca se gaseste la mijloc de drum între Aiud si Teius, pe malul stîng al râului Mures. Una din cele mai importante caracteristici a portului popular din satul Petelca este simplicitatea. În lucrare încerc sa fac cunoscut portul popular barbatesc. Portul popular barbatesc se compune din urmatoarele piese: camasa, izmene, cioareci, curea lata, cheptar, laibar, suman, huios, cojoc, bonda, gluga, opinca, cizma, sapca, clop.

Camasa

La începutul secolului XIX. camasile erau croite fara guler având doar o bentita cusuta cu ornamente si cu mânecile largi. Mai ales ciobanii au pastrat si în zilele noastre camasile cu mânecile largi, pentru ca în timpul mulsului este mai usor de suflecat.

În jurul anului 1920 au aparut camasile cu guler si cu pumnisori. Camasile croite cu pava pentru umar si încretite la gât se legau la gât si la mâneci cu snur , doar prin anii 1930 au aparut nasturii din portelan.

Izmene

Izmenele erau facute din trei latimi. La mijloc între craci se baga un petec de forma patrata pentru fund. Izmenele de purtat se confectioneau din cânepa, iar cele de sarbatoare din lâna urzita sau din lâna batuta cu in. La talie facea un tiv si se lega sfoara.

Cioareci

Înaintea primului razboi mondial peste izmene barbatii îmbracau cioareci din panura tivita. Cioarecii erau croiti din doua latimi, dintr-o latime taindu-se un crac. Acoperitul era o bucata de forma patrata din postav, care era pusa la deschizatura din fata, întreclinul pentru fesa si fata, folosind la acoperirea taieturii.

În anii 1920 multi au început sa poarte cioareci de culoarea gri. Cioarecii ca si alte piese de îmbracaminte mai simple se confectioneau acasa în saptamânile dinaintea Craciunului. Croitorul din sat doar le croia, contra servicii. Cioarecii mai noi cu acoperitor în fata, cu buzunare le croieste doar croitorul din sat.

Curea lata

Cureaua lata de 12-20 cm cu 3-4 catarame se folosea pentru a “tine” mijlocul. Barbatii strâng camasa cu ea si cureaua este bogat ornamentata.

Cureaua lata de obicei se cumpara din bâlciuri de tabacarii din Bistrita sau Tg.-Mures.

Cheptar

Vesta ce se purta peste camasa era “cheptarul înfundat” confectionat din piei de miel, care se încheia lateral.

La începutul secolului XIX apar cheptarii mai largi cu nasturi în fata.

Cheptarele lungi pâna la solduri care se purtau la munca erau mai simple, cele purtate de sarbatori erau încarcate cu elemente decorative, iar oamenii mai înstariti purtau cheptare ornamentate mai deosebit. Cheptarele mai simple erau confectionate de oricare cojocar din sat.

Laibar

În anii 1930 tinerii au început sa poarte în loc de cheptar, laibar. La începutul secolului, laibarul era confectionat din postav alb si legat la gât cu snur, prin anii 1920 laibarul de culoarea gri si negru era mai uzual, iar croiala laibarului s-a schimbat.

În zilele noastre laibarul este croit cu buzunare, cu nasturi în fata si cu guler rasfrânt.

Suman

Sumanul confectionat din postav negru era purtat peste cheptar în timp de iarna.

Sumanele evazate, cu guler au fost confectionate de sumanari. Postavul era cernit de obicei acasa în fiertura din coaja de artar, sovârf si piatra vânata, sau veneau cei din Ibanesti (comuna aflata în zona Dealurilor Muresului, pe râul Gurghiu) si strângeau pânzele si stofele pentru vopsit.

Huios

A aparut în ultima parte a secolului XIX si înlocuia sumanele. Huiosul cu guler si ornamentat cu snur negru sau albastru la partea de jos si la mâneca, era facut din postav alb tesut în casa.

Apare huiosul de culoarea gri, care era obiect de discutie în sat: “Ce-i ma Ioane, te-ai îmbracat în piele de magar?” Dupa al doilea razboi mondial huiosul gri era foarte raspândit, dar din pacate în zilele noastre se poarta în locul lui , jerseu.

Opinca

Pâna la mijlocul secolului XIX opinca era încaltamintea folosita la munca. Opinca se confectiona din piele de vaca sau din talpa de piele tabacita. Cei saraci aveau grija si de opinci, astfel vara umblau descult.

Sub opinci vara se purtau obiele din pânza, iarna obiele de lâna înfasurati deasupra cioarecilor si legati cu fâsia de piele (snur) a opincii.

Cizma

Pe vremuri cizma se folosea doar de sarbatori si iarna.

Cizmele erau purtate de flacai prima data când urmau sa se însoare. Erau simple si interesant este faptul ca ambele cizme erau la fel (nu exista una pentru piciorul drept si una pentru piciorul stâng).

Cizmarii faceau cizme cu cusatura laterala, cu carâmb moale cu snur, cu nasture de piele si în loc de tocuri doar cu potcoava.

Dupa anii 1940 lânga cizme mai purtau si cizme cu carâmb scurt, sau bocanci de piele.

Clop

Batrânii purtau parul lung prins în spate, tinerii din anii 1920 purtau parul tuns. Vara din cauza caldurii se poarta si azi clop de paie legat cu o panglica de culoarea maro.

Clopul de par purtat de sarbatori se cumpara si se cumpara de la oras.

Pe timp friguros se poarta sapca de blana cu varful în afara.

Costumul popular azi se poarta mai rar, doar cu ocazii speciale: sarbatori religioase, nunti, doar câteva piese a costumului popular sunt purtate mai des, ca: clopul de paie, sapca, laibarul si camasa.

Dansurile cunoscute în satul Petelca sunt: - Haidau (de ponturi);

•  de purtat;

•  zdrancanita.

Cele trei dansuri nu se aseamana, cu totul ca se pot dansa si pe aceeasi melodie.

•  Haidau

Dansul se poate clasifica în clasa dansurilor de tip “Cete ardelenesti-de bâta”, deoarece la dans se foloseste si bâta ca element, obiect ajutator.

Este un dans specific barbatilor este alcatuit din doua parti, prima parte consta în deplasarea dansatorilor în cerc, a doua parte este un dans alcatuit din diferite figuri executate pe loc.

Dansatorii sunt asezati în cerc cu fata spre directia de deplasare (contrar acelor de ceasornic). Bâta este tinuta în mâna dreapta si se tine în mâna fara sa se sprijine de pamînt. A doua parte este un dans dansat pe loc, iar bâta capata un rol important, dansatorul se sprijina de ea. Ponturile, figurile sunt variate, difera de la dansator la dansator, însa se poate preciza ca se danseaza pe trei nivele aceste figuri:

- figurile se pot efectua dansatorul se lasa pe genunchiul drept, se sprijina de bâta, iar cu piciorul stâng executa rotiri, batute;

- figurile sunt executate în pozitie verticala, bâta fiind reazemul dansatorului (în coreografii barbatul se poate sprijini de femeie, tinându-i mâna);

- cele mai aratoase figuri , sunt cele acrobatice executate în aer, ori cu un singur picior, ori executând “foarfeca”.

•  De purtat

Este dansul care se regaseste si în alte regiuni, însa are totusi un caracter aparte: dansatorii sunt asezati în cerc închis, orientate pe directia circumferintei cercului, dar nu în perechi, ci un barbat tine cu ambele mâini cîte o femeie. Fiecare dansator “poarta” doua dansatoare. Nu este un dans complex, mersul este întrerupt de rotirea celor doua dansatoare, înspre barbat.

3. Zdrancanita

Este dansul care se danseaza în pereche fara sa fie importanta faptul cum se aseaza perechile unul fata de celalalt. Perechea se învarteste în ambele directii schimbând directia prin pasi simpli, marunte (trei la numar), totdeauna accentul fiind pe piciorul dinspre partenerul de dans. Barbatul tine umerii fetei, mîna fetei dinspre barbat este asezat pe umarul lui, iar cealalta mâna este asezat pe bratul barbatului.

Aceste dansuri sunt specifice satului, din pacate în alte localitati nu s-a pastrat aceste dansuri în original.

 

ördögborda.hu - copyright 2017 - all rights reserved- created by AE