Ansamblul Folcloric Ördögborda din Bălan
. . . Meniu . . .
Pagina principală
Poze
Dansatorii
Ördögborda

Elevenek

Prücskök

Cei care au dansat
Zsengicék
Botorka
Marii batrâni

Activităţi
Folclor
Muzică populară din Ciuc
Textele cântecelor
Portul popular
Dansurile populare
Cladirile
Lasatul secului: [HU] [RO]
Cânepa (ro)
Nunta
FILME
Folclor tiganesc

Relatii, adrese

 



Clubul Copiilor din Balan

- ÖRDÖGBÖRDA NOU!!!

- Fundaţia Culturală Téka

- Asoc.de dans pop.al magh.din România

- Ansamblul Háromszék

- Ansamblul Harghita

- FOLKRÁDIÓ

. . . Lincuri, legături . . .

Geografia României

Caracterizarea Geografică a regiunii

Cercetari Geologice Hasmas

Hochey Club Bălan

Sândominc

 

. . . Altele . . .

Downloads:
Kedvencekhez
Pune la pagini îndrăgiţi 

 

Untitled Document

Lãsatul postului în comuna Sîndominic, Judetul Harghita


        Ziua cea mai importantã de la sfârsitul iernii este "Lãsatul secului", zi care este piatrã de hotar dintre perioada sãrbatorilor de iarnã si postul mare.
        Din 6 ianuarie ziua Bobotezei si pânã la Lãsatul secului se tin balurile în sat si nuntile, deoarece este o perioadã cînd din cauza iernii oamenii nu trebuie sa lucreze pe câmp.
        În feudalism "farsching"-ul (faselthing) însemna "întruniri a oamenilor nebunatici", când se puteau spune în gura mare adevarurile tinute tot anul în secret (care câteodata erau neplacute).
        În mitologia greaca serbarile lui Dionysos (Bachus) erau serbarile, care azi se numesc carnavaluri. Cu aceste ocazii se tineau serbari, jocuri, spectacole.
        Aceste carnavaluri erau prezente pe tot parcursul istoriei si aveau scopul de a serba venirea primaverii si trecerea, "moartea" iernii.
        În literatura universala se explica originea cuvîntului CARNAVAL, ca fiind CARNE VALE - ramas bun de la carne.
        În toata lumea se organizeaza carnavaluri, cele mai cunoscute sunt: cel din Rio, din Italia, din porturile din Franta de Nord. În Elvetia în ziua de lasatul secului oamenii îsi pun masti ca sa poata spune fara retineri la vecini, prieteni toate pasurile, reprosurile referitoare la comportamentul lor. În Norvegia unde se asteapta primavara -lumina- cu cea mai mare nerabdare, oamenii îsi pun masti cu cercuri care simbolizeaza soarele, defileaza cântând si dansând aratând puterea luminii si victoria ei asupra întunericului.
        Carnavalurile au inspirat multi scriitori si compozitori: Goethe, Stendhal, Strauss (opereta "Liliacul"), Couperin, Berlioz, Sztravinszkij.
Sândominic este o comuna în judetul Harghita, la 30 km de resedinta de judet Miercurea Ciuc. Este cea mai mare comuna din zona Ciucului de Sus. Comuna este în 99 % de religie catolica.
        Pe vremuri în aceasta perioada (06 ianuarie - lasatul secului) tinerii umblau la baluri, la dans.
În ultima saptamâna dinaintea începerii postului evenimentele se desfasurau astfel:
        În ziua de luni baiatul care avea iubita se ducea în vizita la ea. Flacaii primeau cate o floare. Marti se strângeau tinerii din comuna, fete si baieti, la baieti se puneau buchete de flori, flori de prietenie. Cu cât dragostea dintre fata si baiat era mai mare cu atât buchetul era mai voluminos. Flori uscate îsi puneau singuri baietii care nu aveau pereche, sau burlacii. Tinerii în rânduri organizate mergeu la biserica. Unii dintre ei îsi puneau masti albe si tineau câte un baston la capatul caruia era agatat un saculet plin cu cenusa. În drum spre biserica acestia speriau copii si scuturau saculetul deasupra femeilor renumite în bârfeala ( când tinerii mergeau la dans mamele mergeau cu ei si asistau la bal, stând la marginea salii pe scaune si discutând despre tineri).
        Dupa liturgie tinerii mergeau la dans , bal care tinea pâna miercurea noaptea la ora 12, când începea postul mare, miercuri numita "Miercurea Cenusie". În timpul dansului un tânar cu masca intra calare în sala de dans iar muzicantii îi dedicau un cântec. Între timp aparea un tânar cu varza murata înfipta pe un bat, cu care se ungeau flacaii unul pe altul spunând: "na tine post de acum încolo".
Miercurea cenusie dimineata se legau boii în fata unei "carute"(de fapt 2 buc. cotiga, teleaga) si pe o scândura era culcat un flacau. El era considerat mort si acoperit cu un cearsaf alb. Se întâmpla ca caruta fabricata sa fie trasa de doi burlaci. Alti doi duceau lânga caruta câte un scaun si o sticla de palinca cu care serveau oamenii de pe ulite. Îi pofteau sa stea pe scaun, cine nu vroia sa bea, puneau cu forta pe scaun, dar trageau scaunul de sub el.
&        Icirc;n ziua de azi acest ritual s-a schimbat, au aparut multe elemente noi.
În anul 1982 eram elev în liceu, când o educatoare a reorganizat cu ajutorul Formatiei de datini din comuna Sândominic "înmormântarea carnavalului".
        În zilele noastre locul flacaului culcat pe caruta este înlocuit cu o mascota, numit Ilie. Mascota este umpluta cu paie. Ilie personifica iarna care este pe patul de moarte. El este culcat în caruta în gura lui se pune o lumânare aprinsa iar organele genitale (reprezentat de un morcov legat de doua cepe) sunt acoperite. Caruta este trasa de doi burlaci, iar gazda conduce multimea asezata în rânduri (ca la înmormântare).
        Unele dintre cele mai importante personaje al carnavalului sunt tinerii îmbracati în alb cu pungile de cenusa agatate de bat. Îsi pun sub îmbracaminte multe paie, având astfel o silueta denaturata (umflata). Capul lor este acoperit cu masti albe, iar la brâu au agatati clopotei cu care fac mare galagie. Rolul lor este sa tina ordine în rând , sa sperie copii si sa presare cenusa pe fete. Obiceiul acesta este ramas de la pagâni si are semnificatia ca fetele sa fie mai fertile.
        Personajele carnavalului în afara de tinerii îmbracati în port popular sunt: tiganca care vinde ate, tiganul cersetor, fierarul, tocilarul, doctorul care mereu vrea sa stie starea pacientului Ilie.
        Cu mare fast lumea se duce la biserica, unde mascatii n-au voie sa intre, ei asteapta sfârsitul slujbei în fata bisericii. Este interesanta ordinea în care sunt asezati cei prezenti la carnaval. Primii sunt ceterasii dupa care vin barbatii urmati de "corp", adica mascota Ilie, bocitoarele iar la urma fetele. Ritualul este asemanator înmormântarii, doar muzicantii sunt cei care dau o nota de bucurie.
        Bineînteles drumul spre biserica este lung, între timp bocitoarele plâng dupa Ilie, medicul este mereu lânga el, tiganul cerseste, iar tiganca îsi vinde marfa. Tocilarii încearca sa ascute cutitele prin frecarea a doua capace. Apare si câte o varza murata înfipta pe un bat, semn ca de acum încolo se manânca fara carne.
        Obiceiul ca fetele sa puna flori la baieti se practica si în zilele noastre. Floarea rosie înseamna prietenie, cea alba înseamna o legatura mai serioasa.
Astfel, daca în ziua de marti baiatul primea o floare alba, joi mergea cu parintii la casa fetei la petit si se faceau planuri de nunta.
        Dupa liturgie preotul îi cinsteste pe cei cu carnavalul, apoi tinerii înconjoara tot satul pâna la urma ajungând în centrul satului. În fata primariei îsi iau ramas bun de la Ilie (simbolizând iarna). Bocitoarele plâng dupa el spunând versuri:

"Ilie, Ilie, eu mult te-am iubit
Ce bine ai facut ca tu ai murit.
Îti amintesti când smulgeam cânepa
M-ai pacalit si te-ai ascuns în tufa.
Când am ajuns ai spus: bau ...
Ce bine era pe dealu'
Si tu mergi la dracu' . "

        Între timp se da foc la Ilie (la pai) si se cânta cântec de jale. Pentru ca Ilie nu mai este, începe iar dansul. Noaptea la orele 12.00 începe Postul Mare.
        Aceasta datina face parte din cercul de datini care se leaga strâns de momentele , datele importante ale religiei (desi având radacini pagâne), si de cercul sarbatorilor de-a lungul unui an calendaristic, an ce-si are sarbatorile la importantele rascruci si schimbari din natura.
Obiceiurile, datainile, dansurile populare, cântecele, pastrarea lor este la fel de importanta ca si graiul sau limba. Este pacat sa le dam uitarii.


Bibliografie:
1. Dr. Xántusz János : Calendarul naturii, Ed. Criterion, Bucuresti,1972

Redactat de Sándor Ágnes Adrien

 

ördögborda.hu - copyright 2017 - all rights reserved- created by AE